Masivul Ceahlău, aflat în partea de nord-est a României, se numără printre cele mai impresionante și pitorești regiuni montane din țară. Cu vârfuri înalte, păduri dese și o istorie bogată în legende și tradiții, Ceahlăul atrage iubitorii de natură și pasionații de drumeții din toate colțurile României și din afara ei.
Unul dintre cele mai cunoscute și impresionante vârfuri din acest masiv este Toaca, care oferă o experiență montană unică pentru cei curajoși care îndrăznesc să urce pe această culme. În acest articol, voi împărtăși virtual călătoria mea de explorare a frumuseții și provocărilor întâlnite în timpul ascensiunii către Vârful Toaca din Masivul Ceahlău. Pentru a face față acestei provocări, a trebuit să-mi pun la încercare cu adevărat, forma fizică.
Urcarea la Vârful Toaca poate fi abordată pe mai multe trasee, însă pentru prima mea experiență în această zonă montană și pentru confort, am ales unul dintre cele mai populare trasee, traseul numărul 4, care începe din Stațiunea Durău și care trece foarte aproape de Cabana Fântânele. Acesta este un traseu bine marcat, dar plin de provocări, cu o lungime de aproximativ 13 kilometri dus-întors, parcurs de mine cu o viteză medie de 3 km/h și cu un grad de denivelare semnificativ dar spectaculos, crestat de stanci ascutite.
De la punctul de plecare din Stațiunea Durău, am optat sa urc de la Cabana Fântânele doar pana la Varful Toaca, întrucât timpul disponibil era limitat, plecând din Durău în jurul orei 11:30. Încă un motiv pentru care am ales să nu continui călătoria până la Dochia a fost dorința de a ajunge doar pe treptele scarilor metalice care duc la vârf. Pe parcursul ascensiunii, am trecut prin frumoasa pădure de conifere, urmând marcajul cu banda roșie și admirând peisajele spectaculoase ale masivului Ceahlău.
Sosirea la vârful Toaca a fost o recompensă în sine. La o altitudine de 1.904 metri, acest vârf impresionează prin stâncile sale masive și prin Crucea Eroilor, o construcție emblematică ce veghează asupra muntelui. Am petrecut aproximativ 40 de minute pe vârf, cu toate că am fost întâmpinat de condiții meteo schimbătoare, cu tunete și fulgere, o ploaie trecătoare dar și de o îmbunătățire temporară a vremii pe parcurusul sederii mele in varf. Am profitat de acest moment pentru a face fotografii și selfie-uri, iar cu ajutorul dronei DJI, am capturat imagini panoramice cu ansamblul de trepte metalice, cu stația meteo de pe vârf, stanca Panaghia dar și cu celelalte peisajele înconjurătoare, bogate în reale frumuseți.
Deși inițial nu intenționam să cobor prea repede, am decis să grăbesc coborârea spre Durău, fiind îngrijorat de întoarcerea ploii și de momentul înserării. Cu toate acestea, după cum spune și proverbul “De ce ți-e frică, nu scapi”, ploaia a revenit cu intensitate, însoțindu-mă aproximativ 90% din coborâre. A fost una dintre cele mai puternice ploi pe care le-am intâlnit. Norocul meu a fost că aveam încălțăminte adecvată pentru astfel de aventuri montane, deoarece majoritatea traseului este presărată cu roci ascuțite, ceea ce face ploaia periculoasă din cauza riscului ridicat de alunecare.
Cu toate acestea, în ciuda ploii torentiale, am reușit să ajung în siguranță la hotelul din stațiune. Această aventură la Vârful Toaca din Masivul Ceahlău a fost una memorabilă, marcată de frumusețea peisajelor montane și de provocările neașteptate pe care natura le-a pregătit si mi le-a redat.
