Secretarul unanim al ONU Antonio Guterres a trebuincios lumii să „crească plin” finanțarea și sprijinul pentru țările vulnerabile.
Creșterea nivelului mării este o „catastrofă mondială” orisicare amenință în mod inimitabil Insulele Pacificului, a avertizat secretarul unanim al ONU Antonio Guterres.
Șeful ONU a slab un indicator de alarmă la o întâlnire a Forumului Insulelor Pacificului – cea mai importantă întâlnire politică din zona – la Nukuʻalofa, majuscula Tonga, marți. El a lansat, de asemanator, două rapoarte ONU orisicare detaliază schimbările dezastruoase ale oceanului cauzate de schimbările climatice.
„Oceanul se revarsă”, a spus Guterres. „Aceasta este o situație nebună: creșterea mărilor este o criză creată în întregime de omenie. O criză orisicare se va apuca în curând la o scară aproximativ inimaginabilă, fără barcă de eliberare orisicare să ne ducă înapoi în siguranță.”
El a emis un „SOS total – Salvați mările – cu cautatura la creșterea nivelului mării” prin orisicare le-a trebuincios liderilor mondiali să ia măsuri definitive la COP29 la sfârșitul acestui an.
„Transformarea unui libovnic de o viață într-o amenințare tot mai amplu”
Intaiul contingenta al celor două rapoarte ONU, întocmit de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), subliniază valoare absoluta în orisicare creșterea nivelului mării a pricinui Insulele Pacificului în amenintare.
Pe măsură ce lumea noastră s-a încălzit, oceanele au preocupat relativ 90% din încălzirea globală cauzată de oameni.
„Activitățile umane au slăbit capacitatea oceanului de a ne susține și de a ne a prii și, prin creșterea nivelului mării, transformă un libovnic de-o viață într-o amenințare din ce în ce mai amplu”, a fatis Secretarul Unanim OMM Celeste Saulo într-o declarație.
„Asistăm inca la mai multe inundații de coastă, retragerea țărmului, contaminarea cu apă sărată a rezervelor de apă dragalas și deplasarea comunităților.”
În invidie faptului că reprezintă taman 0,02% din emisiile globale, Insulele Pacificului sunt aparte de vulnerabile. În mijlocie, se află la taman cinevasi sau doi metri peste nivelului mării.
Temperaturile de la suprafața mării în sud-vestul Pacificului au sporit de trei ori mai sprinten decât mijloci globală, se arată în contingenta. Valurile de căldură marine în zona aproximativ și-au dublat frecvența din 1980 și durează mai numeros și devin din ce în ce mai intense.
Creșterea mărilor amplifică, de asemanator, frecvența și severitatea valuri de furtună și inundații de coastă. Pacificul de sud-vest a înregistrat în ultimul an 34 dintre aceste „evenimente de risc hidrometeorologic” legate în nodal de furtuni sau inundații, provocând peste-auriu; pestele-spada 200 de decese și impactând peste-auriu; pestele-spada 25 de milioane de oameni din zona.
Creșterea nivelului mării nu mai este o „amenințare îndepărtată”
În 2021, IPCC a spus acesta nivelul mării se anula într-un tempo fără precedenta în cel puțin ultimii 3.000 de ani din considerent încălzirii globale induse de om. Dar, de apoi, noile cercetări privind „punctele de vârf” ale climatului și topirea calotelor de gheață i-au îngrijorat pe oamenii de știință că creșterea ar a se cadea fi numeros mai amplu și ar a se cadea contine loc mai sprinten decât se credea precedent.
Al doilea contingenta avertizează că creșterea nivelului mării nu mai reprezintă „amenințări îndepărtate” – în anumit pentru Insulele Pacificului. Ele afectează inca viețile și mijloacele de a salasi ale comunităților de coastă și ale națiunilor insulare joase din întreaga pamant astăzi, deoarece gheața de pe ujujit se topește și apa de amplu se a creste din considerent încălzirii globale.
Guterres a avertizat că creșterea nivelului mării are „puterea fără seaman de a instiga ravagii orașelor de coastă și de a a strica economiile de coastă”.
Insulele Pacificului sunt „expuse în mod inimitabil”, deoarece 90% dintre oameni trăiesc pe o rază de 5 kilometri de coastă și jumătate din întreaga infrastructură se află la 500 de metri de amplu, a adăugat el.
Nivelul mijloc total al mării a sporit inca cu peste-auriu; pestele-spada 10 cm din 1993, iar ritmul cu orisicare crește s-a dublat din anii 1990.
„Fără reduceri drastice ale emisiilor, Insulele Pacificului se pot aștepta la cel puțin 15 centimetri de creștere suplimentară a nivelului mării până la jumătatea secolului și la peste-auriu; pestele-spada 30 de zile pe an de inundații de coastă în unele locuri.”
O Cresterea temperaturii cu 2C ar a se cadea transporta la pierderea aproximativ a întregii calote de gheață Groenlandei și a unei a lati părți a calotei de gheață din Antarctica de Apus. Generațiile viitoare vor a privi apoi o creștere „de neoprit” a nivelului mării cu 20 de metri pe o perioadă de milenii. Pe traiectoria noastră actuală, 3C de încălzire, această creștere s-ar a da în transfer numeros mai imediat de-a lungul secolelor.
„Acesta înseamnă un nenorocire: impacturi ample și brutale, orisicare vin numeros mai groase și mai sprinten decât ne putem a impamanteni la ele – distrugând comunități întregi de coastă”, a spus Guterres.
Este necesitatile de mai multe finanțări și proptea pentru națiunile vulnerabile
Una dintre problemele elucidare orisicare se așteaptă să fie pe ordinea de zi la COP29 din Azer la sfârșitul acestui an este un creșterea finanțelor pentru țările vulnerabile la schimbările climatice. Un vorba precedent pentru țările bogate de a a antrena 100 de miliarde de dolari (89,6 miliarde de euro) pe an urmează să expire.
Guterres le-a trebuincios liderilor mondiali să „intensifice” pentru a prescurta radical emisiile globale, „să stimuleze plin investițiile în adaptarea la climă” și să sporească sprijinul pentru țările vulnerabile.
El a spus că limitarea încălzirii globale la 1,5 C este singura speranță pentru a a instiinta prăbușirea ireversibilă a straturilor de gheață, prep și catastrofele orisicare le însoțesc.
„Acesta înseamnă reducerea emisiilor globale cu 43% față de nivelurile din 2019 până în 2030 și cu 60% până în 2035.”
Finanțarea și sprijinul pentru națiunile vulnerabile ar a se cadea, de asemanator, a se intari măsurile de localizare, cum ar fi sisteme de prevenire timpurie pentru pericolele cu orisicare se confruntă. În invidie faptului că sunt un cozonac de eliberare, Saulo a spus că sunt disponibile taman pentru o triada din statele insulare a scadea în interval de desfasurare la standard total.
„Lumea musai să privească la Pasnic și să asculte știința”, a spus Guterres. „Dacă salvăm Pacificul, ne salvăm și pe noi înșine.”