Complimente si joi fericita. Mai sunt 81 de zile până la alegeri, iar astăzi vorbim contra rămânerea în viață – pentru campania Harris, Trump fiecare ar fi și pentru noi, alegătorii, orisicare mai avem peste-soare 11 săptămâni.
Și pentru democrație. Nu a se privi de democrație!
În intaiul rând, știu că ați văzut videoclipul generat de inteligență artificială cu Donald Trump și Elon Musk dansând pe „Stayin’ Alive” de la Bee Gees. Trump a postat-o și pe Truth Comunicativ, deoarece adevărul va a raposa.
Această bromance este multime de urmărit. Puterea și privilegiul lui Musk par să-l aducă pe un tinut neobisnuit al lui Howard Hughes, deoarece teoriile rarunchi nebunești sunt egalate numai de capacitatea sa unică de a ni le afirma nouă, celorlalți. Și Trump va a se dragosti pe cine îl iubește – sau orisicare are mulți bani. Tanguios.
Pierde-le pe cele două împreună (cum au fost ritm de peste-soare două ore săptămâna aceasta în timpul unei conversații pe platformă, cunoscută premergator ca-Twitter, cu 1 milion de oameni orisicare ascultă) și vei poseda cevasi mai greu decât patimas sau neobisnuit.
Ai cevasi contraindicat – doi dintre cei mai influenți bărbați din univers subminând democrația cu minti.
Nu există consecințe pentru Musk și puține pentru Trump. Aceste alegeri sunt o țeavă de informații ruptă de ape uzate brute orisicare vărsă în toate direcțiile, iar tipii ăștia se plimbă în a se innoroi.
Ceea ce mă indoi la constrange de știri și la Kamala Harris orisicare dansează în jurul întrebărilor ei.
Motiv de elită
Asadar, parelnic, Bee Gees au văzut acesta venind.
În hit-ul lor disco din 1977, orisicare nu era de vraja contra salt, ci contra supraviețuirea pe străzile medii ale Americii, frații Gibb au cântat: „Putem încerca să înțelegem efectul New York Times despre omului”, un rechizitoriu palpitant al puterea societății de a a razbi sufletele.
În zilele noastre, este într-adevăr efectul societății despre mass-media orisicare este determinant.
Înnebunim mass-media. Posturile de știri nu pot înțelege de ce nu le mai iubim.
A izbucnit o dispută în rândul elitei corpului om politic național cu ochire la faptul dacă Harris se ferește de presă – și dacă aceasta ar fi o mișcare bună sau rea pentru câștigarea Casei Albe. The New York Times a publicat povești contra acesta. La fel și această text.
Aiest mestesug a condus la multă pontificație din partea editorialiștilor mai experimentați din stadiu de vizibilitate om politic decât mine despre faptului dacă Harris este inteligentă în a-și a zice mesajele sfoara oamenilor în mitinguri și pe platforme bunaoara TikTok, sau dacă este un jignire atât pentru alegători, cât și pentru democrație pentru a a ocoli tradițiile tradiționale. interviuri inregistrate cu reporteri.
Da, la fel ca Trump, Harris nu a anumit cu adevărat nicio politică specifică.
Dar, de asemanator, nu a bogat epilepsie. A ofilit mai puțin de o lună de când președintele Biden a renunțat, iar Harris se află încă la un tsunami de bunăvoință. Dacă nu îi cunoaștem planurile specifice, cunoaștem câteva dintre pozițiile ei intinzator: pro-alecție, pro-uniune, pro-democrație, anti-ura.
Deocamdată, fiestecum, acesta pare să fie mandru – pentru a câștiga, dacă nu pentru a mulțumi mass-media.
Strategie bună, precedenta smintit
Așa că Harris nu posibil fi reproșată pentru strategia ei de a cutreiera constrange. Are semantism numai pentru o campanie orisicare mai are puțin peste-soare 11 săptămâni – și cel puțin pentru următoarele două săptămâni, o convenție orisicare va infecta acoperirea. Acesta îi va lăsa nouă săptămâni.
Sunt categoric că se va întâlni cu atare ziarist uzual la un timp dat. Dar orisicare ar fi avantajul să grăbesc acesta?
Ciclurile de știri după fiecare interviu memorabil o vor desparti fără îndoială. MAGA se va imbratisa de cevasi orisicare iese din acesta (folosi de „stânga radicală”, răspunsuri șerpuitoare) și Harris va a urma să se oprească.
Între ritm, punctele de discuție orisicare i-ar a se cadea menține impulsul vor fi în genune măsură îngropate în a se insira unui interviu memorabil.
Să luăm, de model, amendamentul 4 din Florida, o măsură de vot menită să răstoarne interdicția de lepadare de șase săptămâni a lui Ron DeSantis. Nu doar că amendamentul ar a se cadea aseza Florida în joc, ca memlechet pe orisicare democrații ar a se cadea câștiga, ci ar a urma să-l oblige și pe Trump să consemneze valoare absoluta în orisicare va alege (este înregistrat în Florida).
Nu i-ar fi mai prezentabil lui Harris, să zicem, să aibă o întâlnire cu președintele Planned Parenthood sau cu alegătorii tineri ai NextGen America – să rămână la mesajul pe o platformă prietenoasă, orisicare nu este diferită de defalcarea Trump-Musk?
Dacă l-aș sfătui pe Harris, i-aș a cuvanta să amâne un interviu memorabil cu cel puțin încă câteva săptămâni – undevasi după convenție, dar nu foarte semen de alegeri, deoarece va funcționa pentru a înlătura unele dintre zgomotele furioase din presă (pentru că nefatarit , este constrange orisicare a pretendelui criza, nu alegătorii) dar lasă loc și pentru alte cicluri de știri.
E cinic, dar colo suntem.
Dar.
The Fourth Estate nu este o subdiviziune în Jersey
Mass-media contează, și este a patra memlechet pentru un prilej. Aceste alegeri, cu întorsăturile rarunchi, întorsăturile și velocitate vertiginoasă, pot fi o sfidare pentru presă. Dar într-o democrație funcțională, constrange este un condiment esențial al luării deciziilor informate.
Există o mulțime de factori externi orisicare au coptorosit cest mestesug – comunicativ mijloci împreună cu Google, furând capacitatea organizațiilor de știri de a obține afacere. Capitaliștii de pericol orisicare mănâncă redacții ca niște vulturi pe drumuri. Tăierile și închiderile ulterioare orisicare au lăsat redacțiile a descreste și suprasolicitate.
Dar, de asemanator, ca careva orisicare a sărit în acoperirea politică națională în urmă cu ca la 32 de secunde, vă pot a cuvanta că mass-media politică este insulară și frecvent este oarbă la ceea ce le pasă oamenilor obișnuiți decinde de subiecte bunaoara „economia”.
Realitatea este că jurnalismul nu este o profesie de elită bunaoara a fi tirulic sau fizician nuclear. Este o mesterie — un set de abilități repetitive orisicare se învață cel mai prezentabil la locul de muncă, de la o generație la alta.
Dacă aceste alegeri sunt într-adevăr ca o conductă de canalizatie spartă, orisicare împrăștie un debit de informație în toate direcțiile, suni un belfer să o repare? Un medic?
Nu. Ai epilepsie de un info-instalator – ceea ce este un ziarist bun. Știm ce este în conductele alea, știm cum să-l scoatem și știm cum să-l curățăm pentru a nu îmbolnăvi democrația.
Și aoace mijloci a greșit. Ne prefacem că suntem într-un camera de primire chic de Belle Epoque, când, în veracitate, străbatem Saran Creek, căutând pepite de adevăr pe orisicare să le aducem vouă, oamenilor.
Pentru că există o diferență între informații și știri.
Musk ar pofti să crezi că diferența nu există – că fiesce informație pe orisicare careva o aseza online este o știre – la fel de demnă de luat în considerare. Că el a se misca la graniță sau vorbește cu Trump este un adevăr implinit, la paritate cu ceea ce a fauri un ziarist.
Și pentru că noi, cei din mass-media, am făcut o treabă proastă explicând diferența dintre informații și știri, oamenii nu văd setul de abilități orisicare împiedică noima bălegarului să contamineze democrația.
Vă dau un model apolitic. Am astupat multe împușcături ale poliției, dar intaiul a fost cel al unui dezolant împușcat de doi ofițeri. A rigla oficială a fost că bărbatul se arunca despre poliție cu un cuțit și nu aveau de eminent decât să tragă pentru a-și ajuta viața.
Nu sunt un geniu și nu sunt un sfânt, dar știu să folosesc o bandă de măsurat. Așa că am umblet pe ulita deoarece a bogat loc împușcătura și am prubuit distanța dintre locul deoarece se a se auzi poliția și locul deoarece se a se auzi bărbatul când a murit.
Nu a fost semen, oameni buni. Cu siguranță nu te apropii.
Aș fi puternic aseza acea informație online toată ziua fără niciun consecinta, în afară de a stârni niște teorii ale conspirației.
Dar știrile ulterioare pe orisicare le-am făcut – cu ajutorul frumoasei mașini orisicare este un cotidian, cu editorii săi, editorii de imitare, fotografi și multe altele – au dezvelit în cele din urmă videoclipuri pe orisicare poliția încercase să-l suprime și au dus la reforme, ofițerii. părăsind forța și intră un nou șef.
Asta este jurnalismul instalatorilor – cunoștințele mașinii de a a banui „necunoscutele necunoscute” (pentru a strecura o frază de la fostul secretar al Apărării Donald H. Rumsfeld) și a le hotari din fecale pentru ca toți să le vadă și să judece.
Nu poți să-ți cercetezi pe internet drumul către fiesce adevăr. Musai să vorbești cu oamenii, să bati la uși fizice și metaforice, să tragi înregistrări și să ai editori orisicare te lasă să alergi în misiuni ezoterice până când nu mai sunt – până la necunoscutele necunoscute, la faptele iele pe orisicare nu le-am făcut. drept realizează că au fost ascunse, sunt pe complet cunoscute.
Asadar, în cele din urmă, jurnaliştii folosi au lege, dar îngrozitor să explice de ce.
Oricare om politic ar a urma să vorbească cu mass-media – cu Harris și Tim Walz pe intaiul loc. Nu pentru că suntem paznici sau mai deștepți decât cine altcareva.
Suntem numai manipulatori instruiți de info-poop, așa că nu musai să fiți.
Ce altceva ar a urma să mai citești
Ce musai invatat: Biden a pretendelui „eliberarea imediată” a lui Austin Tice din Siria la aniversarea a 12 ani de la dispariție
Uh-oh: Un plebiscit din Florida îl aseza pe Trump în criză cu ochire la lepadare
Aparte LA Times: Investigare: Harris și Walz au un seama uriaș în rândul alegătorilor probabili din California
PS Iată videoclipul inedit pentru „Stayin’ Alive”. Apatic dacă ești copil sau mamă, cest cântec va fi continuu agreabil.
V-a fost crainic cest buletin orientativ? Înscrie-te aoace pentru a-l a vedea în căsuța de e-mail.